Planul de anexare a Groenlandei al lui Donald Trump și reacțiile Europei

Săptămâna în care președintele ales al SUA, Donald Trump, și-a anunțat intenția de a anexa Groenlanda a atras reacții dure din partea diverșilor lideri din Europa. Trump și-a evidențiat interesele strategice în regiune, declarând că nu a exclus opțiunea intervenției militare sau economice pentru a face insula arctică parte a Statelor Unite. Aceste declarații au sporit preocupările Uniunii Europene (UE) și aliaților NATO în special.

Trump își exprimă interesul pentru Groenlanda

Trump și-a exprimat interesul pentru Groenlanda din 2019. Odată cu topirea ghețarilor, importanța strategică a insulei a crescut; noi rute maritime au început să se deschidă și extracția subteranului de metale rare din pământ a oferit mari oportunități. În acest context, controlul Groenlandei oferă Americii un mare avantaj, atât din punct de vedere economic, cât și militar. Cu toate acestea, ideea lui Trump de a anexa această regiune la Statele Unite a fost văzută nu numai pentru interese strategice, ci și ca o abordare care vizează consolidarea puterii globale a Statelor Unite.

Reacții dure din partea liderilor europeni

Reacțiile din Europa la declarațiile lui Trump au fost destul de dure. Cancelarul german Olaf Scholz a subliniat că declarațiile sale au creat o mare anxietate în Europa și că principiul că „granițele nu pot fi schimbate cu forța” se aplică în fiecare țară. În declarația sa, Scholz a spus: „Acest principiu este valabil pentru toate țările, fie că sunt din Est sau din Vest”, și a declarat că a găsit atitudinea lui Trump de neînțeles.

Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot, în schimb, a declarat pe un ton mai ascuțit că UE nu poate permite atacuri la suveranitatea altor țări. Barrot a declarat că a evaluat amenințarea lui Trump de a invada Groenlanda dintr-o abordare teoretică, dar a mai spus că Europa „nu intră într-o eră a supraviețuirii celui mai apt”.

Statutul Groenlandei și conexiunea NATO

Deși Groenlanda face parte din Regatul Danemarcei, este autonomă și majoritatea populației sale sunt cetățeni danezi. În calitate de membru NATO, Groenlanda este inclusă în pactul de apărare reciprocă în temeiul articolului 5 al alianței. Aceasta înseamnă că toate țările NATO au obligația de a apăra Groenlanda în cazul unei posibile intervenții militare.

Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat ferm că Groenlanda nu este de vânzare și nu va fi vândută niciodată. Această declarație a venit după propunerea lui Trump de a cumpăra Groenlanda și a întărit pașii insulei către independență. Cu toate acestea, statutul de teritoriu de peste mări al insulei în raport cu UE poate activa un mecanism care poate implica țările UE în cazul unei posibile operațiuni militare.

Preocupările Europei în Uniune

Preocuparea Europei cu privire la declarațiile lui Trump nu se limitează la interese strategice. Statutul Groenlandei ca teritoriu de peste mări legat de UE ar putea asigura că o operațiune militară împotriva Groenlandei ar implica în mod necesar toți membrii UE. Aceasta înseamnă că acțiunea împotriva Groenlandei ar putea avea consecințe diplomatice și militare grave pentru Europa.

Declarațiile lui Trump cu privire la Groenlanda creează o situație care va testa nu doar relațiile dintre Statele Unite și Danemarca, ci și alianțele din cadrul NATO și strategiile de apărare ale Uniunii Europene. Reacțiile Europei s-ar putea să nu schimbe abordarea lui Trump, dar vor fi unul dintre factorii importanți care vor determina modul în care solidaritatea și interesele strategice în cadrul UE și NATO vor fi modelate în perioada următoare. În acest proces, viitorul Groenlandei și dinamica securității regionale pot deveni și mai complicate.