Ministerul Agriculturii și Pădurilor ia măsuri pentru seceta care poate apărea odată cu încălzirea globală. Continuând pregătirile pentru „Strategia și Planul de Acțiune Agricol de Combatere a Secetei”, Ministerul desfășoară și condiții de stres abiotic (temperatură extremă, secetă, salinitate etc.) și biotic (boli și nocive), iar chiar și în aceste condiții, are și-a continuat de mult timp studiile de ameliorare a semințelor de mare randament și calitate.
În acest context, au fost dezvoltate de către Direcțiile Institutului de Cercetare și oferite producătorilor 30 de grâu de pâine, 12 de grâu dur și 19 soiuri de orz tolerante la secetă.
Zeci de mii de materiale sunt testate morfologic, fenologic și fiziologic în Centrul de Testare a Secetei, care a fost înființat în 2010 sub Institutul Internațional de Cercetare Agricolă Konya Bahri Dağdaș și este al treilea din lume. La centru au fost trecute cu succes și înregistrate până acum 19 tipuri de teste.
Soiurile înregistrate au fost transferate în sectorul privat și TİGEM în ultimii ani și au fost efectuate studii de reproducere a semințelor. Dintre aceste soiuri, TANER și BOZKIR au obținut o creștere de 15-20 la sută a randamentului, cu caracteristicile lor de rezistență la secetă și eficiență ridicată a utilizării apei, comparativ cu soiurile plantate în sec existent, în timp ce TANER și BOZKIR au crescut cu 250 la sută și 200 la sută. în calitate. Ambele soiuri oferă speranță în adaptarea la schimbările climatice. SELÇUKLU, care a fost transferat la TİGEM, va fi oferit pieței cu caracteristicile sale cu valori mai mari de eficiență și calitate.
SE AȘTEPTĂ SĂ RĂSPÂNDIRE TĂRĂ
Soiuri rezistente la secetă, în special în Konya, Karaman, Aksaray, Niğde, Nevşehir, Sivas, Tokat, Kayseri, Çorum, Çankırı, Yozgat, Kütahya, Afyonkarahisar, Erzurum, Kars, Kastamonu, Mersin, Ardahan, Gaziantep, Eskihir, Burdedur, şi Kırşehir.Se urmăreşte răspândirea lui în toată Turcia. Având în vedere această rată de răspândire, rata de utilizare a soiurilor dezvoltate este de așteptat să atingă un nivel semnificativ în zonele de cultură a grâului paine în viitorul apropiat.
Proiectele susținute de TAGEM și FAO sunt desfășurate în toată țara în scopul răspândirii culturii de protecție a solului și a practicilor de însămânțare directă, precum și pentru dezvoltarea soiurilor în lupta împotriva secetei. Cu aceste studii, inputurile producătorilor sunt reduse prin reducerea costurilor de pregătire a solului. În plus, efectul secetei este redus prin păstrarea umidității din sol, deoarece nu funcționează și nu descompune solul. Cu studiile efectuate se observă o creștere a numărului de producători care folosesc acest sistem și a suprafețelor însămânțate direct.
Naut rezistent la seceta
Prin proiectul „Dezvoltarea genotipurilor de năut rezistent la secetă” propus în 2022 și care urmează să fie realizat de TAGEM – Direcția Institutului de Cercetare Agricolă în Zona de Tranziție a Mediteranei de Est în perioada 2023-2027, se încearcă dezvoltarea de noi soiuri de năut rezistent la secetă în conformitate cu cerinţele producătorilor şi ale pieţei. În acest scop se vor determina linii parentale rezistente la secetă și se va stabili un program de reproducere. Odată cu dezvoltarea noilor soiuri, pierderile suferite de producători din cauza secetei vor fi reduse, contribuind astfel mai mult atât la producători, cât și la economia țării.
În cadrul cercetărilor privind cerealele cu climă caldă, posibilele scenarii de schimbări climatice globale au fost evaluate de către cercetători experți în subiecte din institutele afiliate la TAGEM și, în primul rând, au fost demarate studii de dezvoltare a soiurilor rezistente la secetă și aceste studii sunt încă în continuare. În plus, în prezent se desfășoară proiecte naționale și internaționale, care acordă importanță cercetărilor privind plantele de cultură alternative și altor studii agronomice.
PROIECTE CONTINUA ÎN EGIPTUL
În sfera proiectului, „Ameliorarea soiurilor tolerante la secetă în Egipt” finanțat de TAGEM, derulat în perioada 2017-2021; Au fost obținute linii de calitate avansată din populațiile create pentru ameliorarea toleranței la secetă și au fost dezvoltate soiuri candidate prin încrucișarea liniilor pure care au avut succes în perioadele precedente între ele. Acest proiect se desfășoară sub conducerea Institutului de Cercetare Agricolă a Mediteranei de Vest (BATEM) și se desfășoară sub formă de locații în celelalte institute de prelucrare a porumbului. A doua tranșă de 5 ani a proiectului va fi începută în 2022 și lucrările continuă în sfera planurilor.
Furaje pentru animale
Pentru a satisface nevoia de furaje, continuă studiile privind dezvoltarea culturilor furajere tolerante la secetă (cum ar fi măzicul maghiar, buruiana de iarbă, brom dezosat, sainfoin).
Au fost dezvoltate în 2020 două soiuri de măzică maghiară Aksoyak și Özcan, rezistente la condiții uscate, potrivite pentru Anatolia Centrală și regiunile de tranziție.
Studiile de lucernă efectuate în condiții uscate sunt realizate în cadrul proiectului de creștere a lucernă. Conform rezultatelor studiului din 2020, s-au obținut rezultate pozitive în testele de randament din regiune a două soiuri candidate în condiții uscate și s-a depus o cerere de înregistrare.
Este folosit pe scară largă ca furaj pentru animale în regiunile aride și semi-aride din întreaga lume, dar nu este bine cunoscut în Turcia. rezultate pozitive au fost obținute din studii. Studiile de reproducere și cercetare continuă la Institutul Central de Cercetare a Culturilor de câmp din Ankara și Institutul de Cercetări Agricole din Zona de Tranziție Eskişehir.
Soiurile de ovăz și triticale, care pot produce 8 tone de siloz pe decare, au fost dezvoltate ca urmare a dezvoltării ovăzului de siloz și triticale, care poate fi o alternativă la porumbul siloz, care consumă multă apă și produce 10-7 tone. de siloz.
STUDII DE SOIURI tolerante la secetă PE PLANTE INDUSTRIALE
Soiurile numite Linas și Olas au fost înregistrate de Institutul de Cercetări Agricole Trakya pentru planta de șofrăn, care este foarte rezistentă la secetă și poate fi cultivată cu ușurință în zonele marginale.
Institutele continuă, de asemenea, proiectul TÜBİTAK „Dezvoltarea genotipurilor tolerante la secetă cu caracteristici de randament și calitate superioare la soia (2021 - 2023)”. Se preconizează că soiurile de soia tolerante la secetă vor fi dezvoltate la sfârșitul proiectului.
Pamuk
Proiectul pentru dezvoltarea genotipurilor de bumbac nativ cu randament și calitate ridicată în fibre, tolerante la factorii de stres biotic și abiotic, cu metode clasice de reproducere și clasificare moleculară este realizat de Institutul de Cercetare a Bumbacului Nazilli în cooperare cu TÜBİTAK. În timpul studiilor proiectului, s-a stabilit că soiurile Çerdo, Selçuk Bey și Volkan, care au fost înregistrate în 2020, sunt moderat tolerante la secetă.
Pentru planta de camelină rezistentă la secetă care poate fi cultivată în zone marginale și în zonele de pârghie fără a obosi solul, în 2017 a fost înregistrat în țara noastră primul soi domestic și național de camelină (Aslanbey). Este de mare importanță pentru Turcia, care a semnat acordul verde, ca atât biodieselul de calitate, cât și combustibilul biojet de calitate să fie obținut din camelină ca sursă de energie regenerabilă.
„Proiectul de dezvoltare a soiurilor de sfeclă de zahăr hibrid rezistent la secetă” continuă în cooperare cu Universitatea TAGEM. Se preconizează că la sfârșitul proiectului vor fi dezvoltate soiuri de sfeclă de zahăr rezistente la secetă.
AGRICOLE Combaterea secetei STRATEGIE ȘI PLAN DE ACȚIUNE
Ministerul Agriculturii și Pădurilor continuă să lucreze în sfera „Strategiei și Planului de Acțiune pentru Combaterea Secetei Agricole”. Unele dintre obiectivele incluse în plan sunt următoarele:
- Dezvoltarea de soiuri de cereale rezistente la secetă, tolerante și compatibile cu clima pentru a combate schimbările climatice și seceta și promovarea utilizării acestora;
- Dezvoltarea de instalații industriale care consumă mai puțină apă și au o eficiență ridicată în utilizarea apei,
- Dezvoltarea culturilor furajere de luncă-pășuni tolerante la secetă,
- Introducerea și diseminarea agriculturii fără sol, a lucrarii reduse și a sistemelor de însămânțare directă pentru a proteja sănătatea solului și a conserva apa din sol,
- Semănat semințe de plante rezistente la secetă în pajiști și pășuni cu sistem de însămânțare directă,
- Dezvoltarea și diseminarea creșterii ovinelor și caprinelor în Anatolia Centrală (proiecte de dezvoltare Merinos și Akkaraman),
- Creșterea numărului de animale compatibile cu schimbările climatice în creșterea bovinelor din Anatolia Centrală și asigurarea transformării necesare (Anatolian Brown Development Project),
- Determinarea percepției asupra secetei și elaborarea strategiilor în consecință,
- Identificarea, colectarea, caracterizarea și integrarea resurselor genetice vegetale în programele de ameliorare.
KİRİŞCİ: ASISTĂM LA DEZVOLTAREA Speciilor tolerante la secetă
Ministrul Agriculturii și Pădurilor Prof. Dr. Vahit Kirişci a declarat că sunt sensibili la seceta care ameninţă întreaga lume şi iau măsuri de precauţie.
Subliniind că, în calitate de Minister, desfășoară proiecte orientate către fermieri fără a ignora seceta cauzată de schimbările climatice și în special de seceta agricolă în timp ce planifică producția agricolă în politica agricolă, Kirișci a explicat că implementează Planuri de Acțiune Strategie de Combatere a Secetei Agricole din 2008.
Menționând că au anunțat planul pentru perioada 2023-2027, Kirișci a spus: „Lucrăm atât la agricultura irigată, cât și la cea uscată și extindem aceste studii. Durabilitatea și continuitatea acestor studii sunt foarte importante. Suntem vigilenți împotriva pericolului de secetă cu toate instituțiile și organizațiile noastre”, a spus el.
Subliniind că luarea de măsuri pentru a asigura siguranța alimentelor împotriva schimbărilor climatice se numără printre prioritățile lor strategice, Kirișci a făcut următoarea evaluare:
„În calitate de Minister al Agriculturii și Pădurilor, tratăm problema dintr-o perspectivă a durabilității și ne modelăm activitatea în lumina datelor actuale. Protejarea solului, a apei și a resurselor genetice, creșterea productivității și crearea de modele de produse potrivite pentru potențialul de apă din zonele de producție constituie cadrul principal al activității noastre pe acest subiect.
Dezvoltarea speciilor rezistente la secetă este una dintre problemele cele mai critice pe care le urmărim în acest context. Acordăm o mare importanță studiilor noastre de cercetare și dezvoltare legate de acest lucru.
Resursele de climă, sol, apă și biodiversitate pe care le avem ca țară conțin soluții care vor minimiza efectele negative ale schimbărilor climatice.”