A început al 20-lea Consiliu Național al Educației

A început al 20-lea Consiliu Național al Educației

A început al 20-lea Consiliu Național al Educației

Cel de-al 20-lea Consiliu Național al Educației s-a reunit la Ankara cu toate părțile interesate. Ceremonia de deschidere a consiliului a avut loc la Complexul Prezidențial cu participarea președintelui Recep Tayyip Erdoğan. Cel de-al 20-lea Consiliu Național al Educației s-a reunit la Ankara pentru a deschide noi orizonturi și a lua recomandări pentru sistemul național de educație turc, în funcție de evoluțiile din lume și din Turcia.

Ceremonia de deschidere a celui de-al 7-lea Consiliu Naţional al Educaţiei, care a avut loc după o pauză de 20 ani, a avut loc la Complexul Prezidenţial cu participarea preşedintelui Recep Tayyip Erdoğan.

Exprimându-și recunoștința președintelui Recep Tayyip Erdoğan pentru participarea la deschidere prin preluarea celui de-al 20-lea Consiliu Național al Educației sub auspiciile sale, ministrul Educației Naționale Mahmut Özer a declarat că evoluțiile din lume fac necesară evaluarea condițiilor actuale ale sistemelor educaționale.

Exprimând că au decis să organizeze cel de-al XX-lea Consiliu Național al Educației pentru a ghida politicile educaționale, ministrul Özer a spus:

„Un sistem de învățământ este de succes, funcțional și democratic în măsura în care răspunde nevoilor și cerințelor sociale. Dacă cererile societății sunt ignorate sau, mai rău, suprimate, nu putem vorbi decât despre un sistem de învățământ opresiv. Din păcate, țara noastră s-a confruntat adesea cu aceste reglementări educaționale opresive în trecut. Baza multora dintre problemele pe care încercăm să le depășim în sistemul nostru de învățământ astăzi stă în politicile educaționale opresive, care sunt departe de cerințele sociale din trecut. Mai ales la sfârșitul anilor 1990, am asistat la cele mai dure și mai apăsătoare intervenții educaționale din istoria republicii. Aceste politici, care sunt departe de scopul dezvoltării indivizilor și societății, și încearcă să modeleze societatea prin excluderea valorilor noastre naționale și spirituale, au făcut ca sistemul nostru de învățământ să rămână nemișcat, mai degrabă decât să-l avanseze, și au produs probleme cronice. .

Özer a remarcat că cea mai mare luptă în domeniul educației de 20 de ani a fost să avanseze Turcia prin depășirea acestor probleme cronice.

Referindu-se la legea educației cunoscută sub numele de 4+4+4, Özer a spus:

„Datorită legii educației cunoscută sub numele de 2012+4+4, care a fost adoptată în 4, școlile medii imam hatip au fost redeschise în conformitate cu cererea socială, au fost introduse cursuri opționale de educație religioasă, iar mai mulți dintre copiii noștri au avut posibilitatea de a beneficiaza de invatamant, a carui perioada de invatamant obligatoriu va fi majorata de la 8 la 12 ani. În acest context, în timp ce rata de școlarizare în învățământul secundar era de 2000 la sută în 44, ea a ajuns până astăzi la 88 la sută. Pe scurt, sistemul nostru de învățământ a devenit mai democratic și mai incluziv. Cu această ocazie, aș dori să-mi exprim din nou recunoștința președintelui nostru, care are un rol principal în a face sistemul de învățământ din Turcia mai democratic și reflectă sensibilitatea națiunii noastre față de politicile educaționale, în ciuda tuturor presiunilor centrelor de tutelă.”

Afirmând că educația a devenit universală datorită politicilor pe care le-au adoptat cu privire la răspândirea educației în întreaga societate din Turcia, Özer și-a continuat cuvintele după cum urmează:

„Răspândirea reală a educației către toate segmentele publicului din Turcia a avut loc în principal în ultimii 20 de ani. Investițiile făcute odată cu masificarea în educație nu s-au concentrat într-o singură regiune a Turciei, ci au fost realizate în așa fel încât să acopere toate regiunile. Merită subliniat mai ales că segmentul care beneficiază cel mai mult de faza de masificare în educație este segmentul relativ mai defavorizat al societății din punct de vedere socioeconomic. În plus, dacă trebuie să subliniez următorul punct, nu a existat o scădere a calității educației, așa cum se susține, odată cu masificarea. Cercetări importante în domeniul educației internaționale precum PISA și TIMSS arată că succesul sistemului nostru de învățământ este în continuă creștere. În punctul atins astăzi, copiii și tinerii noștri din fiecare colț al țării noastre au avut ocazia să acceseze toate nivelurile de învățământ, de la preșcolar până la învățământul superior. În timp ce rata de școlarizare în învățământul superior era de aproximativ 2000% în 14, a ajuns la 44% astăzi.”

Subliniind că tema principală a celui de-al 20-lea Consiliu Național al Educației a fost „Egalitatea de șanse în educație”, Özer a spus:

„Datoria noastră este să ne asigurăm că fiecare dintre copiii noștri poate beneficia de oportunități educaționale în mod egal și echitabil, astfel încât să își poată realiza propriul potențial și să devină un individ productiv. Trebuie să asigurăm egalitatea de șanse în educație atât de puternic încât diferențele sociale, economice și culturale ale copiilor noștri în afara școlii; nu le modelează direct procesul educațional și viitorul. Trebuie să asigurăm egalitatea de șanse în educație atât de puternic încât mediul socio-economic al familiilor lor să nu provoace nedreptate în procesul educațional al copiilor noștri. În timp ce ne îndreptam spre acest obiectiv, am vrut să includem mintea comună și orizont comun al Turciei în procesul nostru de luare a deciziilor. În acest scop, am stabilit ca tema principală a celui de-al XX-lea Consiliu Național al Educației să fie „Egalitatea de șanse în educație”.

Declarând că scopul lor este de a crește calitatea educației și de a se asigura că fiecare copil are acces la o educație de calitate după îmbunătățiri semnificative și investiții uriașe în infrastructură în educație, Özer a spus:

„A devenit și mai critic pentru noi să obținem opiniile părților interesate cu privire la o problemă pe care întreaga lume a discutat și pe care a făcut pași importanți, cum ar fi egalitatea de șanse în educație, în special în timpul acestui proces epidemic pe care îl trăim. Există o mare cursă între țări în mediul competitiv global. Țările nu concurează doar economic, ci sunt și în concurență constantă în ceea ce privește sistemele de învățământ. Aproape fiecare țară depune eforturi mari pentru a îmbunătăți sistemul de învățământ și alocă bugete uriașe. Motivul principal pentru aceasta este că investiția în educație este cea mai importantă investiție de viitor în dezvoltarea țării sub toate aspectele. Cercetările arată că învățământul profesional și tehnic are o importanță strategică atât în ​​furnizarea competențelor necesare pieței muncii, cât și în reducerea șomajului în rândul tinerilor. În acest context, prioritatea noastră este să îmbunătățim în continuare învățământul profesional și tehnic, care a fost epuizat de nedreptatea aplicării coeficientului, care a intrat în vigoare în 1999 și este în vigoare de mai bine de 10 ani, și să facem învățământul , producția și ciclul de ocupare mai puternic. În acest context, vedem educația profesională și tehnică ca o problemă strategică pentru viitorul Turciei și dorim ca aceasta să fie discutată cuprinzător în cadrul consiliului.”

Subliniind că cel mai important factor care va crește calitatea educației în studiile efectuate îl reprezintă profesorii, Özer a spus că a treia agendă pe care și-au dorit să fie discutată și dezvoltată la consiliu a fost „Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice”, și a remarcat că fiecare investiție pentru să fie făcute în cadrele didactice ar afecta direct succesul sistemului de învăţământ.

Exprimându-și marea plăcere că Legea cu privire la profesia didactică, pe care președintele Erdoğan i-a dat vestea bună pe 24 noiembrie, Ziua Profesorului, va fi prezentată parlamentului, ministrul Özer și-a dorit ca consiliul să aducă beneficii întregii comunități educaționale și țară.

Şedinţa de consiliu, care va dura până pe 3 decembrie, va avea loc după ceremonia de deschidere din prima zi a consiliului. În ultima zi a consiliului, care va continua cu lucrările comisiei speciale în ziua a doua, rapoartele comisiei speciale vor fi prezentate adunării generale și se vor vota recomandările.

Fii primul care comenteaza

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*